|
Religia: Ortodox
Adresa: Strada Bisericii Române nr. 47 Preoti: Ioan Dinu, Constantin Puia si Aurel Gavrila. Hram:Adormirea Maicii Domnului Pâna în veacul al XVIII-lea locuitorii cartierului zis , , Brasovul
Vechi”, populat cu locuitori proveniti din satele tarii Bârsei,
frecventau Biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului, nevoiti sa
strabata câtiva km. pentru participa la serviciul religios. Începând cu 7 martie 1782 (dupa decretul lui Iosif al II-lea din 4
iulie 1781) românii brasovecheni emit mai multe memorii autoritatilor
locale si vieneze, prin care cer aprobarea pentru ridicarea unui
edificiu religios. Bogatul negustor brasovean Stefan Necula (venit de la Ioanina) se
obliga fata de magistrat ca va suportata cheltuiala constructiei. Ca
urmare, în octombrie 1782 se aproba doar o capela (, , Bethaus”) si un
cimitir împrejmuitor , , lânga Cazarme”, întrucât în zona exista o
unitate militara (în parte pastrata si azi în apropiere de str. De
Mijloc, colt cu str. Operetei) . Deja în anul urmator, în 11 mai 1783
biserica este ridicata, fiind sfintita de episcopul Ghedeon Nichitici
si din acelasi an strada primeste numele , , Strada Bisericii Române”
(pâna în anul 1965, când strada a primit numele de , , str. Operetei”,
revenindu-se la vechea denumire abia dupa Revolutia din 1989) . Biserica este construita din caramida si piatra, în stil baroc, în
forma de trefla cu absida altarului si doua abside laterale poligonale
în exterior si semicirculare în interior. Absidelor le corespund niste
calote, despartite de traveea centrala prin arcuri-dublouri. Naosul este boltit, încrustat cu 6 ogive triunghiulare, cu baze
laterale. În fata altarului, sprijinita pe arcurile dublourilor se afla
o turla, sub acoperis. În partea de vest a naosului este un podisor pentru cor, la început din lemn, iar din 1928 din beton. Biserica este întregita cu un pridvor, boltit cu arcade (initial fusese
deschis) . Deasupra pridvorului este turnul clopotnita, patrat, din
caramida si piatra cu timpane laterale, initial fiind acoperit cu
tigla, iar din 1928 cu tabla de arama. Acoperisul este în forma de sa, realizat cu tigla sozi. Între anii 1783 si 1790 a fost pictata de fratii Ioan, Alexandru,
Nicolae si Vasile Grecu din Sasaus, în fresca, dar pe parcurs s-a
deteriorat, pastrându-se doar un fragment în altar (Sfintii Chiril si
Atanasie, precum si Sfânta Marama) . În anul 1928 turnul Bisericii a fost lovit de trasnet, fiind refacut ulterior în forma de azi. Între anii 1946-1949 biserica este repictata, tot în fresca de Iosif
Vasu, cunoscutul pictor al mai multor biserici din tara Bârsei si
Fagarasului. Si aceasta pictura avea sa fie partial distrusa prin
incendiul din 1977, ramânând doar imaginile din tinda bisericii: , ,
Izgonirea din rai si Arhanghelul Mihail”. În 24 aprilie 1977, în urma incendiului amintit, iconostasul a fost
distrus în mare parte, fiind refacut ulterior în lemn, pe care sunt
aplicate niste arabescuri în 1980 la atelierele Patriarhiei si tot
atunci pictorul Bancila Dumitru restaureaza pictura distrusa în urma
incendiului amintit. Primul slujitor al Bisericii a fost Bucur Cretu (1783-1792) , fost si
protopop al Brasovului (la 98 ani pentru doi ani) , decedat la frumoasa
vârsta de 100 ani. I-au urmat la altar preotii: Nicolae Rusan
(1792-1816) , Nicolae Popovici (1816-1817) , Petru Gherman (1824-1837)
, Ioan Petric (1838-1839) , Iacob Balcas (1840-1854) , Ioan Dumbrava
(1840-1896) , Gheorghe Persinariu (1856-1861) , Iosif Maximilian
(1896-1922) , Petru Debu (1910-1942) , Aurel Nistor (1942-1952) , Ioan
Comsa (1943-1994) , Alexandru Popa (1952-1974) , Ioan Zabava
(1974-1989) . In cimitirul, care înconjoara Biserica, îsi doarme somnul de veci
numeroase personalitati, între care consemnam pe epitroul Bisericii
Ioan Bran de Lemeny, eroul de pe Câmpia Libertatii din 3/15 mai 1848,
devenit secretar al Marii Adunari de la Blaj. Astazi este prezenta în lista monumentelor istorice (sub nr. 2534)
|
|